Granturi în derulare

Diaspora în sfera politico-mediatică din România. De la eveniment la construcția mediatică a problemelor publice (PN-II-ID-PCE-2011-3-0968, Contract 151 / 31.10.2011)
(Finanţare de la bugetul de stat prin Programul IDEI din PN-II - Proiecte de Cercetare Exploratorie)

Perioada de derulare: 2012 - 2016

Autoritatea Contractantă (Beneficiar): Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)

Contractor: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA)

Coordonator: Prof. Univ. Dr. Camelia Beciu

    I. REZUMATUL PROIECTULUI
    II. RAPOARTE DE ACTIVITATENews
    III. ECHIPA DE CERCETARE
    IV. REZULTATE PROPUSE


    REZUMATUL PROIECTULUI

    În spaţiul public din România fenomenul migraţiei forţei de muncă a devenit o temă de agendă permanentă. După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 se poate chiar constata o anumită „instituţionalizare” a acestei teme: „instituţionalizarea poate fi înţeleasă ca o proprietate a unor organizaţii/instituţii specifice, dar semnifică totodată şi consolidarea unei cunoaşteri practice cotidiene şi a unor valori” (Edensor, T. 2006, p. 528). Astfel, presa si televiziunile îşi reconfigurează formatul editorial prin introducerea unor rubrici speciale si adoptarea unor strategii de mediatizare. Aceeaşi temă devine o constantă a discursului politic (guvernamental, electoral etc.) legitimând politici publice şi reconfigurări instituţionale. Decidenţii utilizează argumentul diasporei pentru a promova diverse politici. Experienţa delocalizării, a diverselor forme de mobilitate şi în general imaginea străinului sunt argumente utilizate frecvent de către decidenţii care caută modele sau reţete de acţiune publică eficiente. Migraţia temporară si fenomenul diasporic pe care il genereaza se regăsesc asadar, la nivelul diverselor „agende” (media, politic, instituţii etc.), a vieţii cotidiene şi imaginarului naţional. În consecinţă, apar „rubrici”, „politici” şi „discursuri” –  diverse „contracte de comunicare” (spre exemplu, în spaţiul public din România „noua diasporă” şi/sau „noua migraţie” este un termen convenţional şi se referă la fenomenul migraţiei forţei de muncă, urmare a liberalizării circulaţiei forţei de muncă în spaţiul european; termenul este asadar, echivalent cu „migratia intra-UE”).
    Proiectul abordeaza constructia migratiei intra-UE ca problema publica in sfera mediatica si politica din Romania. Cercetarea va evidentia patternuri de mediatizare şi legitimare a experienţei diasporice precum şi logici de utilizare strategica aacestei teme în contextul unor dezbateri politico-mediatice si iniţierii unor politici.
    Potrivit ipotezei de cercetare, tema noii migraţii este utilizată strategic în spaţiul public, generând poziţionări, agende şi forme de instituţionalizare. Ce tipuri de informaţii sunt valorizate de media şi care este cunoaşterea publică la care are acces publicul în ceea ce priveşte tema diasporei? Cum se negociază simbolic „distanţa morală” faţă de comunitatea diasporică în funcţie de subiectele de dezbatere şi de interesele strategice ale participanţilor la dezbatere?
    Trebuie de asemenea avut în vedere că fenomenul diasporic este o realitate care cunoaşte o anumită dinamică în ceea ce priveşte identitatea socio-culturală a migranţilor, impactul fenomenului asupra politicilor naţionale şi, nu în ultimul rând, intensitatea dezbaterii publice şi totodată identitare pe care o generează acest fenomen. Astfel, dacă într-o primă etapă forţa de muncă necalificată era cea care alcătuia noua diasporă, în ultimii ani, în contextul crizei economice, se constată emergenţa mobilităţii profesionale în rândul specialiştilor (medici, ingineri etc.). Această tendinţă este amplu dezbătută în sfera mediatică şi politică sub forma unor discursuri identitare interpelative (responsabilităţi colective) şi a unora de tip expert (diverse prognoze, clasamente şi comparaţii periodice referitore la ţările care au reuşit sau nu să surmonteze efectele crizei).
    Proiectul contribuie la dezvoltarea unor cercetări axate asupra diasporei și experienței transnaționale ca probleme publice, diaspora fiind astfel înțeleasă ca o dimensiune constitutivă societăţii actuale – deci, obiectul unor interacțiuni strategice între diverse perspective concurente ale actorilor sociali. În contextul în care teme precum „imaginea de ţară” sau acțiunile românilor aflaţi la muncă în străinătate suscită în ultimii ani o serie de dezbateri publice, proiectul introduce date şi explicaţii cu privire la mecanismele de construcţie publică a imaginii noii migraţii. 
    Sunt introduse următoarele întrebări de cercetare: ce patternuri de vizibilitate generează media referitor la migranţii intra-UE? în ce măsură dinamica socială a migraţiei intra-UE (trecerea de la un val al migranţilor la altul) influenţează practicile de mediatizare a diasporei? cum operează media trecerea de la  diversele naraţiuni şi cazuri la probleme publice? În ce mod tema noii migraţii influenţează comunicarea politică din punctul de vedere al agendei politico-electorale şi al justificării unor politici guvernamentale? Proiectul va analiza pe această bază structurarea unor agende, reprezentări mediatice şi mecanisme deliberative referitoare la identitatea diasporică în contextul migrației intra-UE. (sus)

    II. RAPOARTE DE ACTIVITATE (sus)

    News Raportul final de activitate - decembrie 2016: click aici (pdf în fereastră nouă)
    News Indicatori de performanţă realizaţi în cadrul proiectului (extras din baza de date): click aici
    (pdf în fereastră nouă)
    Raportul de activitate pe anul 2015 (incluzând rezultate științifice): click aici (pdf în fereastră nouă)
    Raportul de activitate pe anul 2014 (incluzând rezultate științifice): click aici (pdf în fereastră nouă)
    Raportul de activitate pe anul 2013 (incluzând rezultate științifice): click aici (pdf în fereastră nouă)
    Raport de activitate pe anul 2012 (incluzând rezultate științifice): click aici (pdf în fereastră nouă)

    Pentru sinteze în limba engleză ale rapoartelor de activitate, daţi click pe anii 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 (pdf în fereastră nouă) (sus)

    III. ECHIPA DE CERCETARE (sus)
    Prof. Univ. Dr. Camelia Beciu (Director de proiect, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative) - click pentru CV
    Cerc. Ştiinţific II Nicolae Perpelea (Institutul de Sociologie al Academiei Române) - click pentru CV
    Lector Univ. Dr. Mălina Ciocea (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative) - click pentru CV
    Lector Univ. Dr. Diana Mădroane (Universitatea de Vest, Timișoara) - click pentru CV
    Lector Univ. Drd. Alexandru Cârlan (Școala Națională de Studii Politice și Administrative) - click pentru CV
    Cercetător Post-doc Alina Dolea - click pentru CV (sus)

    IV. REZULTATE PROPUSE (sus)

  • Identificarea unor strategii si practici de mediatizare a migraţiei intra-UE din perspectiva problemelor publice, prin analiză de conținut și analiza cadrajelor mediatice; focus: construcţia mediatică a migraţiei intra-UE în relaţie cu imaginea de țară a României, o temă recurentă în sfera politico-mediatică;
  • Identificarea unor patternuri de mediatizare a  identităţilor  diasporice  -  logici de utilizare strategică  a  temei diasporei  în contextul unor dezbateri politico-mediatice şi al iniţierii unor politici.
  • Analiza modurilor în care fenomenul migraţiei forţei de muncă este problematizat de către non-migranţi - actori sociali din diferite categorii socio-culturale, “martori” la acest fenomen şi la dezbaterile din spaţiul public românesc; analiza critică a rolului media în construcţia distanţei simbolice faţă de migranţi, prin focus-grupuri (în ţară) şi interviuri semi-directive (în străinătate);
  • Analiza discursurilor politice cu privire la fenomenul migraţiei forţei de muncă - pe  baza unui corpus ce include analiza dezbaterilor  lansate de instituțiile politice românești și europene, declarațiile și punctele de vedere ale actorilor politici în dezbaterile mediatice;
  • Analiza modurilor în care dinamica socială a migraţiei intra-UE influenţează practicile de mediatizare a diasporei; focus: abordarea migraţiei forţei de muncă din perspectiva a două macro-contexte - criza economică şi liberalizarea accesului la piaţa muncii europene pentru România şi Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2014.
  • Problematizarea migraţiei în contextele electorale 2014 (alegerile pentru Parlamentul European, campania prezidenţială)   (sus)